Home
Comunitati
Educatie si constientizare
Proiecte
Calendar evenimente
Echipa
Harta turistica
Trasee turistice
Atractii turistice
Ghidul turistului
Posibilitati cazare
Pachete turistice
» cu ghid
» junior ranger
» foto safari
Flora
Fauna
Geologie
Peisaje
Habitate
Galerie foto
Video
Link-uri
PNC info contact
Adrese utile
 
 

     

       Comunități

 

           Mărturii arheologice privind istoria veche  a acestor locuri au fost scoase la iveală fie prin descoperiri întâmplătoare (unelte neolitice din Țara Loviștei și pe Valea Coisca), fie prin cercetări sistematice arheologice făcute încă din secolul al XIX-lea. Pe malul stâng al Oltului, romanii au deschis unul din principalele lor drumuri de acces către inima Daciei – „ drumul Oltului”. Prima ramură și cea mai veche, folosită de împăratul Traian în timpul expediției din anul 105 și după aceea de către toți voievozii munteni până în secolul al XVIII-lea, urma traseul :Călimănești- Jiblea –Berislăvești- Rădăcinești – Pripoare – Perișani – Titești – Boișoara – Câineni, un drum ce încojura Masivul Cozia și evita cataractele Oltului din defileu.
            Mai târziu acest drum a fost cunoscut sub numele de – „Drumul Loviștei”. A doua ramură se continua de la Jiblea spre nord, pe malul stâng al Oltului, pe la poalele Coziei. Drumul săpat în stâncă sau suspendat pe numeroase poduri de lemn încastrate în stâncă a fost construit la ordinul împăratului Hadrian, după anul 123. De-a lungul celor două artere au fost ridicate castre romane ale căror urme mai pot fi văzute și astăzi la Jiblea, Poiana Bivolari (Arutela), Vărateca, Copăceni (Pretorium) Câineni (Pons Vetus), iar pe varianta drumului Loviștei castrele: Sălătrucel, Rădăcinești, Titești

.           În apropierea Parcului Național Cozia se află comunitățile umane din următoarele localități:
-orașele Călimănești și Brezoi;
-comunele Racovița, Perișani, Berislăvești, Sălătrucel. 
În interiorul Parcului viețuiesc două comunități de călugări la Mănăstirile Turnu și Stânișoara.


            Orașul Călimănești este cunoscut ca o destinație turistică importantă atât pe plan național dar și pe plan internațional datorită existenței izvoarelor minerale puse în valoare încă din secolul al- XIX-lea.
            Orașul Brezoi a reprezentat un important centru industrial pentru prelucrarea lemnului, însă în prezent această activitate s-a restrâns considerabil, ducând la declinul economic al zonei.
            Agricultura (zootehnia și pomicultura), reprezintă principala activitate economică pentru locuitorii comunelor din raza Parcului Național Cozia, însă aceasta are un pronunțat caracter de subzistență.
            În ultima perioada s-a constatat dezvoltarea unor pensiuni  în zona Căciulata-Cozia (localitatea Călimănești ) și în zona Brezoi pe Valea Lotrului. Zonele Perișani, Racovița, Berislăvești și Sălătrucel, deși au un potențial agroturistic deosebit nu au înregistrat o dezvoltare semnificativă în acest sens.
            Importante sunt zonele culturale ale comunităților de romi din cătunele Valea lui Stan, Poiana, Păușa, Călinești, Valea Băiașului și Jiblea.
            Principalele presiuni și amenințări identificate până la elaborarea Planului de Management sunt:
- pierderea tradițiilor,
- depopularea satelor și imbătrânirea populației,
- importul și adoptarea unor elemente subculturale străine,
- lipsa unor programe de revitalizare a culturii tradiționale,